Iarna pe ulita .. Australiana

Da, stiu, e ditamai tara (continentul) si nu e tocmai corect sa te raportezi la toata intinderea de pamant cand tragi concluzii (generale), dar pot spune ca Victoria si New South Wales au fost racoroase. Nu e frigul specific “iernii de Romania” (ma plezneste rasul cand ma gandesc la expresile de genul “iadul alb”), dar cred eu ca umezeala si vantul au un mare rol in temperatura pe care o resimti. In oras, Melbourne si Sydney, poate 6-7 grade sa fi fost un minim si undeva la 24-26 grade sa fi fost un maxim. Am prins si zile cu nori si ploaie marunta, dar si zile cu cer senin si soare. E interesant sa ai o astfel de experienta deoarece creierul se asteapta la altceva dupa 33 de ani petrecuti in complet alta zona geografica.

• Mt. Donna Buang (1245m) la 90km de Melbourne
• Falls Creek – Mt McKay (1842m) cea mai mare statiune / domeniu schiabil din Victoria, la 400km de Melbourne. La momentul acesta (28.08.2019) sunt 128cm si inca ninge (3cm depusi in ultimele 24h). Camere live pentru cei interesati sa arunce un ochi, virtual
• Lake Mountain Alpine Resort (1433m) la 120km de Melbourne. La momentul acesta (28.08.2019) sunt 90cm si inca ninge (6cm depusi in ultimele 24h). Camere live pentru cei interesati sa arunce un ochi, virtual
• Mt Baw Baw Alpine Resort (1567m) la 175km de Melbourne. La momentul acesta (28.08.2019) sunt 130cm si inca ninge. Camere live pentru cei interesati sa arunce un ochi, virtual
• Mt Buller (1805m) la 240km de Melbourne. La momentul acesta (28.08.2019) sunt 123cm. Camere live pentru cei interesati sa arunce un ochi, virtual
• Mt Hotham (1861m) la 385km de Melbourne. La momentul acesta (28.08.2019) sunt 344cm. Camere live pentru cei interesati sa arunce un ochi, virtual
• Mt Stirling (1749m) la 245km de Melbourne. La momentul acesta (28.08.2019) sunt 120cm si inca ninge. Camere live pentru cei interesati sa arunce un ochi, virtual

Din variantele de mai sus, am ales Mt Baw Baw. Destul de aproape pentru a fi vizitat intr-o singura zi, destul de turistic incat sa ai cateva optiuni pe langa schi / placa (nu am experimentat pana acum aceste sporturi si e nevoie de mai mult de 1 zi). Cautat pe Google Maps, cautat pe site-ul statiunii .. totul parea OK joi seara. Ca sa mergem la sigur, am inchiriat o masina mai rezistenta – Hyunday Tucson ActiveX, 4WD, ceva optiuni de siguranta pentru drum accidentat / dificil. Vineri dimineata, dau refresh la pagina statiunii Baw Baw si vad prima atentionare de conditii dificile (zapada si vant). Nu bag neaparat in seama, ba mai mult ma bucur ca prindem zapada cum trebuie. Spre seara, in drum spre casa, “iadul alb” se instaleaza si tot ce inseamana drum spre statiune se blocheaza. Atentionarile vin de la VicRoards prin Twitter … interesant nu? Interesant ca am cont pe Twitter .. ca am ajuns si eu in rand cu lumea in mediul social (nu simt ca am pierdut nimic, dar asta e mosul din mine). Masina deja inchiriata, pachetelul pentru drum facut, ma reorientez spre Mt Buller. Desi putin mai departe, accesibil cu masina cat timp aceasta e dotata cu lanturi. Refac planul si dai bataie. La ora 9am ne punem la drum. Totul curat si lejer pana la intrarea in statiunea montana (bine, ceva ploaie si nori, dar nimic de speriat). Imi amintesc de lanturi si ma opresc sa inchiriez o pereche – 35$ pentru 1 zi …. in conditiile in care masina a fost 37$ / zi) – scump, dar fara nu te lasa sa urci. Invat cum sa le montez (desi am mai folosit lanturi, a fost prima data cand cineva mi-a explicat pas cu pas procesul, de altfel extrem de simplu), platesc si dau inainte. La intrare in complex, opresc la bariera unde las 45$ taxa de acces (ceva mai ieftin daca o comperi online, cu minim 24H inainte) si sunt dirijat de un angajat catre parcare unde se monteaza lanturile. Rezolv si aspectul asta, acelasi angajat verifica sa fie bine montate, imi recomanda sa cuplez 4WD si imi explica in cateva cuvinte ce si cum o sa fie mai sus, dandu-mi sfaturi despre condusul prudent in conditii de iarna. Eu praslea (ce dom`le nu sunt eu nascut la munte?), insa mai tarziu aveam sa ii multumesc pentru indicatii. Incepem sa urcam, ploaia marunta se transforma in lapovita si usor-usor in zapada. 15 minute mai tarziu ningea in toata regula, drumul acoperit complet de zapada, rampa destul de inclinata. Clar fara lanturi nu aveam sanse. Ii dau inainte (o “lama” curate si dadea stratul proaspat depus intr-o laterala). Dupa alte 35 minute, ajung aproape de intrarea in zona principala (partii, lifturi, restaurant, zona de inchirieri echipament, etc) unde un alt angajat imi face semn ca pana acolo se merge cu masina personala si ma dirijeaza catre o parcare mare de unde ai varianta sa inaintezi fie cu telescaunul (sper ca am retinut bine numele dispozitivului care te duce la partie) fie cu transportul in comun, pus la dispozitie de autoritatile locate (autobuz cu lanturi). O experienta frumoasa, autobuzul circula la 15-20 minute, gratuit. Aproximativ 15 minute de admirat peisajul si ajungem in zona centrala de unde, pe jos ai acces la partie. Din momentul in care am lasat masina, ninsoarea s-a intetit si a tinut asa pana la plecare (probabil si dupa). Ne-am dus sa inspectam partia, preturile la inchiriat apartament / echipament / instructor (merita sa aduci propriul echipament sau sa inchiriezi din zona orasului, pe motiv de pret) dupa care ne-am oprit intr-un local “cu semineu” pentru a simti atmosfera (mancare calda, ciocolata / cafea / ceai cald) – preturile rezonabile, calitatea buna. Am mai dat o tura apoi pe afara (in zona centrala se pregatea un mare foc de tabara probabil pentru un eveniment dupa lasarea intunericului), facut ceva poze – vizibiliteatea pe partie semnificativ redusa fata de momentul la care am ajuns – si ne-am indreptat spre autobuz. Coada destul de mare dar, surpriza, in maxim 7 minute am fost la “caldurica”. La coborare (cu masina inchiriata), m-am gandit eu sa activez ceva optiune de asistenta, dar cum taranul nu stie ce-i sofranul, m-am trezit ca masina franeaza dupa cum simte ea ca pierde tractiunea / controlul. Nu e tocmai indicat cand cobori o panta inclinata, cu zapada, in coloana (am primit ceva urari de bine de la cel din spatele meu) deci am trecut modul “manual”. Catinel-catinel, am ajuns la baza muntelui unde drumul a devenit uscat si am putut da lanturile jos. Pe drum insa, o masina statea proptita intre niste copaci (in dreapta drumului prapastie, in stanga lui munte) deci am ales bine sa fiu precaut si sa ma orientez spre ceva adecvat conditiilor dificile (plus lanturi) – masina per total s-a comporat minunat (desi tragea putin stanga), condusul fiind relaxant.